LA MULȚI ANI , 2012 !

” Oamenii trebuie să înțeleagă că nimeni nu trișează, uneori câștigăm, alteori pierdem. Nu aștepta să ți se dea ceva înapoi, nu aștepta să ți se recunoască efortul, să ți se descopere geniul, să ți se înțeleagă iubirea. Încheie niște etape. Nu din orgoliu, din neputință sau din mândrie, ci pur și simplu pentru că acel lucru nu se mai potrivește cu viața ta. Închide ușa, schimbă discul, fă curat în casă, șterge praful. Încetează să mai fii cine erai și transformă-te în cine ești ! ”
Paulo Coelho

” Fiecare zi reprezintă un nou început, o nouă mică viață. Mulți s-au luptat pentru a trăi până în acest moment, până în această zi. Această zi ne dă ocazii pentru a învăța ceva nou: există lucruri care ni se vor întâmpla doar o dată în viață și depinde de noi dacă vom profita de acestea sau nu . ”
Leo Buscaglia


Dermatocosmetologie - sănătatea pielii tale

Dr Oana Clătici - claticioana@gmail.com

INFECȚIA CU HPV ( HUMAN PAPILLOMA VIRUS ) LA BĂRBAȚI

Aproape toate informațiile legate de HPV ( Human Papilloma Virus ) sunt centrate asupra femeii, din momentul în care s-a demonstrat implicarea lui în apariția cancerului cervical.

Însă și la bărbat, infecția cu HPV poate creea probleme : vegetații veneriene și chiar cancer genital.
Este important pentru bărbați să înțeleagă cum pot reduce riscul infecției cu HPV.

Unele tipuri de HPV pot determina cancer anal sau penian la bărbați. Este adevărat că sunt cazuri rare, mai ales în cazul unui bun sistem imunitar . Riscul de cancer anal este de 17 ori mai mare la homosexuali activi sexual și la bisexuali, față de bărbații care au ca partenere doar femei. De asemeni, bărbații infectați cu HIV au risc crescut de a dezvolta această formă de cancer.

Pentru a diagnostica vegetațiile veneriene, medicul realizează un examen vizual al ariei genitale . Nu există deocamdată nici un test de rutină pentru a diagnostica prezența la bărbați a HPV cu risc înalt de a dezvolta cancer.

Nu se recomandă nici un tratament pentru infecția cu HPV la bărbați, dacă aceștia nu au simptome prezente ( vegetații veneriene). Odată apărute vegetațiile veneriene, există o gamă largă de metode de tratament, de la aplicații locale de creme și soluții, până la laser CO2 și tratament chirurgical. Pentru cancerul anal se realizează radioterapie, chimioterapie sau tratament chirurgical în funcție de mărimea tumorii și gradul de invazie.

Dacă bărbatul are o relație de lungă durată cu o femeie infectată cu HPV este foarte probabil să fie și el infectat. Bărbații elimină mai ușor HPV din organism în comparație cu femeile. Femeile au nevoie de obicei de 2 ani sau mai puțin. Dacă unul din parteneri are HPV, nu înseamnă neapărat ca infecția este contactată recent! Uneori virusul poate rămâne dormant în corp ani de zile, fără a exista simptome .
Vaccinul anti HPV - Gardasil - aprobat pentru femei în 2006, a fost aprobat pentru bărbați în 2009 . Gardasil este aprobat pentru băieți și bărbați cu vârste cuprinse între 9 și 26 ani pentru prevenirea apariției vegetațiilor veneriene cauzate de HPV 6 și HPV 11. Din 2010, Gardasil este aprobat pentru prevenirea cancerului anal .

Actualmente, tot mai multe studii efectuate în Europa și SUA demonstrează implicarea HPV în creșterea numărului de cazuri de cancer oral și al gâtului la bărbați, recomandând vaccinarea în aceeași măsură și a băieților. Nu se cunoaște motivul pentru care femeile sunt mai puțin afectate decât bărbații !

Schimbarea comportamentului sexual – începerea precoce a vieții sexuale, partenerii multipli și în special sexul oral sunt factorii care contribuie la o adevărată epidemie de cancer scuamos orofaringeal ( gât, amigdale, baza limbii ).

Acum 20 de ani, în 20 % din cazurile de cancer oral se evidenția și HPV. În prezent, HPV se evidențiază în peste 50% din cazuri, conform studiilor publicate de American Association for Cancer Research . În fiecare an se diagnostichează peste 30 000 de cazuri de cancer oral și al faringelui și anual se înregistrează peste 8000 de decese prin cancer oral – conform Centers for Disease Control and Prevention ( CDC).

Un studiu al doctorului No-Hee Park a demonstrat că la nivel celular, gura are o structură asemănătoare cu vaginul și colul uterin. Toate aceste organe au același tip de celule epiteliale care servesc ca țintă pentru HPV 16 șI HPV 18 ! Majoritatea cancerelor orale sunt cancere epiteliale. Studiul a demonstrat și că fumatul și consumul băuturilor alcoolice favorizează invazia HPV.
Combinația între fumat, alcool, HPV și celulele epiteliale din gură reprezintă formula care poate determina apariția cancerului oral !

Cercetările arată că dacă se continuă pe același trend al incidenței, numărul cazurilor anuale de cancer orofaringeal HPV- pozitiv va depăși în anul 2020 numărul cazurilor anuale de cancer cervical! Merck, compania care comercializează Gardasil, este implicată în studii clinice pentru a testa posibilitatea prevenirii infecției HPV la nivelul cavității orale și a gâtului.

Dr Oana Clătici – medic primar dermatovenerolog - claticioana@gmail.com

Dermatocosmetologie - sănătatea pielii tale

ALOPECIA AREATA sau PELADA ÎN PLĂCI

Alopecia areata sau pelada în plăci este o afecțiune care constă în apariția unor plăci lipsite în întregime de păr, rotunde, bine delimitate, care apar la nivelul pielii capului sau la nivelul feței – în zonele cu pilozitate.

Este destul de frecventă, reprezentând aproximativ 3,5 % din consultațiile dermatologice.

Apare la toate vârstele, dar cel mai frecvent la persoane tinere ( aproximativ 75 % cazuri apar la vârste între 5-40 ani ). Bărbații sunt de 2 ori mai frecvent afectați decât femeile .

Afecțiunea este cel mai adesea descoperită întâmplător, la coafor sau la frizer, în cazul localizaăii la nivelul pielii capului, deoarece apariția zonei fără păr nu este însoțită de alte simptome: durere sau prurit ( mâncărime ).


Nu se poate spune că alopecia areata are o singură cauză.

Sunt o serie de factori care concură la apariția leziunilor de peladă : constituția genetică, starea de atopie, reacțiile autoimune și stresurile emoționale .

Medicul dermatolog este cel care va face o anamneză amănunțită și vă va recomanda o serie de analize .

Adesea pacientul declară că în ultimul timp a trecut printr-o perioadă de stres psihic sau de instabilitate psihică , examene, a suferit o intervenție chirurgicală etc. Aceștia sunt factori adjuvanți sau declanșatori ai apariției peladei în plăci.

Alți factori care pot precipita apariâia peladei sunt reprezentați de prezența de focare infecțioase (amigdaliene, sinusale, dentare ), de parazitoze intestinale .

Și factorii endocrini pot fi implicați : afecțiuni tiroidiene ( mixedem, boala Basedow, boala Hashimoto ), diabet zaharat, insuficiența ovariană sau paratiroidiană. Uneori se asociază cu deficiențe imunologice ( lupus eritematos, sclerodermie, boli autoimune ).

În cazul copiilor, se pare că o deficiență a sistemului imunitar, face să fie afectați foliculii piloși, având ca urmare căderea părului .

Este o afecțiune cu evoluție imprevizibilă. Uneori rămân plăci izolate, alteori se întind și interesează pielea capului în totalitate. Fără tratament, leziunile pot uneori să persiste luni și ani de zile. Există cazuri de vindecare spontană ( după 4-10 luni în 30 % cazuri ) sau poate apare extindere rapidă, cu plăci multiple, care evoluează spre pelada decalvantă (alopecia totală, alopecia universală ) – ( în 5% cazuri ). Alopecia totală poate debuta printr-o placă banală, apoi apar alte plăci care se extind rapid in suprafață, astfel încât în câteva săptămâni se poate ajunge la calviție totală ( firele de păr, în aparență sănaăoase, se elimină ușor la tracțiune ). Alopecia totală este foarte dificil de tratat, adesea fiind definitivă.

În cazul localizării plăcilor fără păr la nivelul cefei, apoi lateral simetric până în spatele urechilor și chiar la frunte, vorbim despre pelada ofiazică, foarte rebelă la tratament.

Cel mai adesea, căderea părului se face în pielea capului, dar de multe ori plăcile alopecice se găsesc la barbați adulți și la nivelul bărbii . Plăci alopecice se constată și la nivelul sprâncenelor iar genele pot cădea adeseori.


Tratamentul este decepționant în unele situații. Necunoscându-se cauza exactă a peladei în plăci, nu există un tratament cauzal.

Raderea scalpului nu va stimula creșterea părului.

Tratamentul local se practică mai ales și constă în aplicare de dermatocorticoizi , iritanți nespecifici ( cignolin concentrație 0,5-1 % , fenoli), imunomodulatoare, aplicare de DNCB ( dinitroclorbenzen), vasodilatatoare ( minoxidil ), PUVA.

Tratamentul general se face numai în anumite cazuri prin corticoterapie, isoprinosină sau ciclosporină.

La copii se utilizează doar corticoterapia locală, minoxidil. Nu se utilizează PUVA.

Se tratează tulburarile neuropsihice cu sedative, neuroleptice, tranchilizante. Se tratează eventualele focare infecțioase.

Potrivit unui studiu publicat în Archives of Dermatology, uleiurile esențiale pentru aromoterapie, mai ales cel de lavandă, rozmarin, cimbru și lemn de cedru contribuie la refacerea foliculior pilari și stimulează creșterea părului.

Diferitele tratamente naturiste pot fi încercate, dar cel mai adesea creșterea părului în placa alopecică se datorează vindecării spontane și nu eficienței respectivului tratament . Este o simpla coincidență ! Există controverse și în ceea ce privește efectele benefice sau negative ale aplicării de produse care conțin aloe.

Este bine să vă adresați unui medic dermatolog care va efectua o anamneză amănunțită, vă va recomanda investigațiile și tratamentul adecvat.

Dermatocosmetologie - sănătatea pielii tale - claticioana@gmail.com

Dr Oana Clătici - medic primar dermatolog

ÎNGRIJIREA UNGHIILOR

Unghia este formată din o parte vizibilă, dură, sub formă de lamă, denumită PLACA ( CORPUL ) unghiei, sub care se află PATUL unghiei, format din celule regeneratoare ale epidermului. Partea înfiptă în piele se numește RĂDĂCINĂ și reprezintă zona de creștere continuă în timp a unghiei. Zona semilunară, de culoare albă, vizibilă la baza plăcii se numește LUNULĂ și este acoperită de o membrană – CUTICULA .

La nivelul patului unghiei ajung numeroși nervi senzitivi, ceea ce explică sensibilitatea unghiilor și o rețea vasculara bogată, prin intermediul căreia patul joacă un rol important in nutriția unghiei.

Îngrijirea unghiilor se realizează prin intermediul unor manopere specifice ( manichiura, pedichiura ) și prin folosirea unor produse cosmetice special formulate în acest scop. Este vorba despre o rutină necesară în cadrul procesului general de igienă corporală . În același timp, aceste manevre pot fi sursă de probleme dermatologice.

Ideal, placa unghiei nu ar trebui tăiată, ci pilită, pentru a evita crăparea ei prin presiunea generată de cleștii sau foarfecele cu care se execută aceasta operație. O tăiere necorespunzătoare poate determina o predispoziție spre formarea colțurilor.
În cazul tendinței de încarnare a unghiei ( în special la degetul mare de la picior) se recomandă să lăsați colțurile netăiate ( nu le rotunjiți ).

Cuticula trebuie îndepărtată prin procedee netraumatizante! Orice traumatizare a acesteia poate determina apariția onicodistrofiilor, a onicomicozelor sau inflamarea țesuturilor paronichiale ( din jurul unghiei).

Unghia normală are culoare roz datorită vascularizației puternice a patului său, care transpare prin placă.

MODIFICAREA CULORII UNGHIEI se poate produce ca urmare a unor traumatisme sau afecțiuni . Culoarea se poate modifica în intregime (leuconichie ) ca în vitiligo sau albinism, sau apar pete albe dinspre rădacină spre vârf, ca în cazul unor boli endocrine.
Petele albe de pe unghie nu indică neapărat existența unei maladii : uneori pot fi consecința unor bule de aer în patul unghiei sau traumatismelor mici și repetate în matrice.
În icter, culoarea unghiei devine galbenă, în afectiuni vasculare se întâlneste o culoare pal-violacee, iar în traumatisme culoarea devine roșie-violacee.

Ungiile pot deveni friabile, sfărâmicioase ! Poate apare despicătura izolată a marginii libere a unghiei, despicături multiple, prin descreșterea conținutului în apă al lamei unghiale .

Cauzele fragilității unghiale sunt locale : traumatisme, agenți chimici ca detergenți sau cauze generale : anemie prin scăderea fierului seric, infecții, deficiențe în vitaminele A, C, B6 .
Alte cauze : infecții fungice, psoriazis.
Folosirea excesivă a lacurilor de unghii și a solventilor pentru îndepărtarea lor, fără a le asocia cu produse care să întăreasca unghia, determină deasemeni apariția de unghii casante.

PERIONIXISUL este o leziune inflamatorie localizată periunghial . Se produce ca urmare a unei infecții și se manifestă prin colectarea de puroi în jurul unghiei. De obicei este cuprinsă și lama unghiei,iar vindecarea se produce prin căderea acesteia.

PANARIȚIUL reprezintă infecția pulpei degetului, producându-se în urma unei înțepături ce depășește straturile pielii. Panarițiul netratat poate cuprinde articulația extremității distale a degetului, iar extinderea la os determină chiar osteomielită.

In cazul ONICOMICOZELOR - infectarea unghiilor cu fungi patogeni – unghia se îngroașă, se pigmentează, devine friabilă și sfărâmicioasă, se scurtează, iar extremitatea distală este neregulată și sfărâmicioasă.

SFATURI PENTRU SĂNĂTATEA UNGHIILOR :


- Folosiți întotdeauna mănuși de menaj atunci când spălați vasele sau aveți contact cu substanțe chimice agresive, apoi spălați-vă cu un săpun blând și uscați-vă bine mâinile. Înlocuiți des mănușile pentru a preveni posibilele acumulări ale fungilor

- Evitați roaderea unghiilor sau traumatizarea cuticulelor


- Păstrați unghiile tăiate puțin mai mult decât vârful degetului pentru a preveni încarnarea unghiilor

- Unghiile este de preferat să fie tăiate scurt . Cel mai bine este să tăiați unghiile casante după baie și apoi să aplicați cremă hidratantă


- Nu folosiți niciodată unghiile ” pe post de unelte ” !

- Folosiți pentru manichiură și pedichiură numai produse de calitate


- Pilirea unghiilor se realizează obligatoriu într-un singur sens

- Dacă mergeți la un salon de cosmetică, asigurați-vă că instrumentarul este sterilizat cu adevărat ( puteți contacta infecții cutanate diverse : bacteriene, micotice, până la infectarea cu virusul hepatitei B, C, HIV )


- Dacă suferiți de diabet zaharat, aveți tulburări circulatorii sau alte afecțiuni care scad imunitatea organismului, sunteți predispus la afecțiuni ale unghiilor

- Dacă observați modificări ale culorii, formei sau structurii unghiei nu ezitați să vă adresați unui medic dermatolog. Deasemeni nu încercați să tratați la domiciliu inflamațiile apărute la nivelul degetelor ( perionixis, panarițiu ) pentru că doar medicul poate stabili cu certitudine cauza infecției și vă va recomanda tratamentul corespunzător


Dermatocosmetologie - sănătatea pielii tale

Dr Oana Clătici - claticioana@gmail.com

ȘAMPOANELE - CUM NE SPĂLĂM CORECT PĂRUL

Firul de păr crește cu aproximativ 0,4 mm/zi, adică 1-2 cm/lună. Deoarece firul de păr este, prin rădăcină, în legătură cu sistemele circulator și nervos, creșterea lui va fi influențată de dietă, hormoni și medicamente.

Șampoanele sunt produse cosmetice destinate curățării părului și scalpului, care îndeparteaza sebumul, componentele transpirației, stratul cornos descuamat, produsele cosmetice folosite pentru aranjarea părului și murdaria care provine din mediul inconjurator ( praf, bacterii).

Formularea șampoanelor în acord cu gustul publicului pune accent deosebit pe capacitatea lor de spumare, ceea ce în concepția consumatorilor este adesea sinonim cu eficacitatea.
Dar capacitatea de spumare mare nu reprezintă decât unul dintre criteriile de calitate ale șampoanelor. Se adaugă ” blândețea ” sau compatibilitatea cu ochii, pielea ți mucoasele, stabilitatea spumei, puterea detergentă, ușurinta limpezirii și efectele estetice asupra părului.

Șampoanele sunt clasificate după scop :

1. ȘAMPOANELE PENTRU IGIENĂ ( șampoane de bază ) sunt formulate astfel încât să fie adecvate pentru un anumit tip de păr, fiind alese în concordanță cu mențiunea de pe eticheta produsului

- șampoane pentru păr normal ( persoane cu secreție moderată de sebum și care au părul cu fir gros )

- șampoane pentru păr gras – destinate mai ales adolescenților și persoanelorcare au părul foarte murdar


- șampoane pentru păr uscat

- șampoane pentru păr deteriorat – destinate părului care a fost tratat chimic, respectiv decolorat, vopsit, ondulat permanent sau degradat prin curățare excesivă, pieptănare viguroasă sau folosire excesiva a dispozitivelor de ondulare care funcționeaza prin încălzire

2. ȘAMPOANE PENTRU SPĂLĂRI FRECVENTE

3. ȘAMPOANE PENTRU COPII – sunt șampoane blânde – pH-ul este apropiat de cel neutru ( adaptat la pH-ul lacrimal) iar vâscozitatea este suficient de mare pentru a evita curgerea în timpul cât este aplicat


4. ȘAMPOANE DE TIP SPECIAL – sunt cele care conțin agenti activi care să combată seboreea, mătreața sau uscăciunea pielii


CUM NE SPĂLĂM CORECT PĂRUL ?


Majoritatea dintre noi considerăm că știm cum să ne spălăm părul, doar facem asta de când ne știm ! Cum am putea greși facând ceva atât de simplu?

IATĂ CÂTEVA RECOMANDĂRI :


- Primul lucru pe care trebuie să îl facem este să ne periem părul înainte de a-l uda, pentru că astfel va fi spălat mai ușor


- Udați apoi părul din abundență

- Șamponul se aplică întotdeauna în palmă, ne frecăm mâinile și apoi aplicăm șamponul pe scalp ( Rețineți că șamponul se aplică pe scalp și nu pe capetele firelor de păr, altfel riscăm să uscăm firele de păr, care vor deveni fragile și se vor rupe).

- De obicei, este nevoie să ne șamponăm de 2 ori consecutiv : prima șamponare îndepărtează sebumul, impuritățile din mediul înconjurător și produsele cosmetice folosite pentru aranjarea părului, iar a 2 a șamponare este menită să realizeze tratarea firului de păr. De fiecare dată se va lăsa șamponul câteva minute pe pielea capului, timp în care se realizează masare ușoară, de la creștet spre ceafă, folosind buricele degetelor și nu unghiile ( masajul în timpul șamponării ajută la sănătatea firului de păr, îmbunătățind circulația sanguina ). Apa trebuie să fie călduță ( apa fierbinte irită și deshidratează scalpul și firele de păr). Nu uitați să clătiți bine părul ( pentru strălucire sau în cazul părului gras, clătirea se poate realiza cu apa în care ați adăugat oțet de mere ).

- Recomandat este să ne spălăm de 2-3 ori pe săptămână pe pielea capului, cu un șampon adecvat tipului de păr. Spălarea prea des – adesea zilnică – poate determina o creștere și mai mare a seboreei și astfel intrați intr-un cerc vicios : deși vă spălați des, părul este gras sau aveți mătreață .

- Este bine sa fiți consultat de un medic dermatolog, care va exclude alte afecțiuni (micoza, streptococie pielea capului, psoriazis) și vă va recomanda un șampon special în cazul dermatitei seboreice, la nevoie asociindu-se și un tratament pe cale generală și locală.

- Balsamurile, aplicate după spălare completează efectele cosmetice ale șamponului ( strălucire, moliciune), facilitând descurcarea părului. Se aplică pe părul ud, se lasă câteva minute și se îndepartează prin clătire, fiind utile mai ales în cazul părului uscat.

În general nu există produs bun care sa aibă 2 funcții : șampon și balsam. De aceea, ALEGE ÎNTOTDEAUNA ȘAMPONUL ȘI BALSAMUL SEPARAT !

- Preferați uscarea naturală a părului, fără uscător de păr sau placă de întindere a părului (temperaturile ridicate distrug celulele din cuticula firului de păr și firul de păr se va rupe !). Folosiți un prosop gros, până se absoarbe apa.


• Adoptați un stil de viață echilibrat ! Stresul, lipsa activității fizice, intervențiile chirurgicale pot dăuna sănătății părului. Este indispensabil să aveți o alimentație bogată în aminoacizi sulfurați, fier, zinc, vitamine (vitamina A, B, C, E). Dacă aveți o problemă serioasă legată de căderea părului, nu ezitați să consultați un medic dermatolog

• Nu exagerați cu vopsirea părului. Nu faceți schimbări radicale, de la brunet la blond, pentru că firele de păr se vor degrada . Alegeți vopsele de păr care nu conțin amoniac și care au conținut scăzut de PPD


• Nu vă faceți permanent la scurt timp după ce v-ți vopsit și în nici un caz în aceeași ședință ( vă puteți distruge părul )

Dermatocosmetologie-sănătatea pielii tale

Dr Oana Clătici - claticoana@gmail.com

CREMELE DE FOTOPROTECTIE - au componente nocive?

În primul rand, folosirea cremelor de fotoprotecție ne poate creea un sentiment fals de securitate în ceea ce privește protecția față de apariția cancerului de piele, încurajandu-ne să petrecem mai mult timp la soare !

Consumatorii pot alege între 2 tipuri de creme de fotoprotecție : chimice si minerale .

Cele chimice pătrund prin piele, în timp ce cremele de fotoprotecție minerale – care conțin de obicei zinc și dioxid de titan – rămân la suprafața pielii !

Cremele minerale nu sunt nanoparticule, așadar sunt foarte sigure !

Daca alegeți cremele chimice, EVITAȚI RETINYL PALMITATE și OXYBENZONE !

DE CE ?

Unele studii au arătat că retynil palmitate ( care este o formă de vitamina A ) ar putea favoriza dezvoltarea unor tumori cutanate când vine în contact cu soarele ( ceea ce evident se întamplă, fiind chiar în compoziția cremelor de fotoprotecție ! )

Cât despre oxybenzone, , cercetătorii recomandă părinților să evite aplicarea la copii a cremelor ce conțin oxybenzone datorită riscului de penetrare cutanată și toxicitate . În Uniunea Europeană, pentru produsele destinate pielii care conțin peste 0,5 % oxybenzone, trebuie sa existe mențiunea ” conține Oxynenzone ” ! Proprietățile fotomutagene ale acestei substanțe ar putea fi un factor care a contribuit la CREȘTEREA INCIDENȚEI MELANOMULUI observată la UTILIZATORII DE PRODUSE DE FOTOPROTECȚIE !!

Forma de prezentare de spray vă poate expune riscului de a inhala nanoparticule în timpul aplicării, ceea ce nu se întampla în cazul cremei

Dermatocosmetologie - sănătatea pielii tale - claticioana@gmail.com

Dr Oana Clătici - medic primar dermatovenerologie

ANTIPERSPIRANTELE ȘI DEODORANTELE -SUNT NOCIVE ?

Primul deodorant a apărut în SUA în 1888 . Astăzi, ele sunt considerate produse indispensabile pentru îngrijirea proprie.

Fiecare persoană are un miros unic datorat în special secreției glandelor sudoripare, dar și al combinării dietei și activității sale cu starea psihică și emoțională. Din acest motiv, 2 persoane pot să miroasă complet diferit, chiar dacă folosesc același parfum!

Antiperspirantele și deodorantele nu sunt sinonime !

Antisudorificele ( antiperspirantele) sunt produse astringente destinate diminuării secrețiilor glandelor apocrine si ecrine. Deoarece influențează funcțiile organismului, ele pot fi considerate medicamente.

Antiperspirantele locale conțin aldehide ( formaldehida, glutaraldehida), săruri metalice de aluminiu, acizi organici( acid tricloracetic, acid tanic, acid boric). Antiperspirantele sunt formulate ca spray-uri, stick-uri, roll-on.

Deodorantele sunt produse destinate mascării mirosului de la nivelul axilei sau micșorării numărului bacteriilor axilare ( Safilococ auriu, Corynebacterium). De aceea, multe deodorante conțin substanțe antibacteriene care reduc pH-ul axilar la 4,5 sau mai puțin ( clorura de benzetoniu, clorhexidina, triclosan).

Persoanele active optează de obicei pentru antiperspirante, care blochează procesul transpirației, menținând pielea uscata și curată timp îndelungat.

Antiperspirantele și deodorantele se aplică sub braț, pe locul curat și uscat. Utilizarea lor este întreruptă în cazul apariției unor iritații la locul de aplicare. Aciditatea marcantă ( pH 1,8-4,2 ) și decolorarea îmbrăcăminții din fibre naturale sunt principalele dezavantaje ale utilizarii lor.

Prezența aluminiului în antiperspirante împiedică eliminarea toxinelor din zona axilei, cu depozitarea lor în ganglionii limfatici din zonă. Se pare că astfel se produc anomalii în structura AND-ului celulelor mamare, cu posibila implicare în aparitia cancerului de sân ! Există argumente pro și contra acestei teorii, dar actualmente tot mai multe persoane doresc să folosească produse împotriva transpirației care să nu conțină aluminiu .

Atenție și la parabenii din compoziția produselor împotriva transpirației aplicate în zona axilară ! Nu utilizați antiperspirantul sau deodorantul imediat după epilare, deoarece se pare că acesta este momentul în care se absorb componentele periculoase din aceste produse și de asemeni se poate irita pielea ! Există studii care au identificat concentrații crescute de parabeni în țesuturile tumorale provenind de la femei cu cancer de sân.

Piatra de alaun este la modă în rândul celor care doresc să utilizeze produse naturale. Este un cristal mineral cunoscut de mult timp pentru calitățile sale de a regla transpirația si de îndepartare a mirosului urât și se găsește în comert sub forma de piatra brută sau bucată tăiată și șlefuită. Are și calități hemostatice ( oprește sângerarea), este hipoalergică și economică (poate să țină și câțiva ani ). Trebuie să fie inscripționată ” Potasium Alun” ( este garanția că este vorba despre piatră naturală ). Există și piatra de alaun sintetic, în care potasiul din piatra naturală este înlocuit cu amoniu și este inscripționată ” Ammonim Alun” . Trebuie folosită pe pielea umedă ( după duș ) sau se introduce în apă și apoi se aplică pe pielea uscată.

Care sunt măsurile pe care le putem lua ?


- spălare zilnica a zonei axilare cu apă și săpun

- nu aplicăm niciodată antiperspirantul sau deodorantul imediat după epilare, mai ales daca pielea este iritată

- nu se reaplică produsul împotriva transpirației fără a ne fi spălat în prealabil


- nu aplicați în exces aceste produse și poate că preventiv, e recomandabil să alegeți produsele care nu conțin săruri de aluminiu, parabeni și alcool !


Dermatocosmetologie - sănătatea pielii tale

Dr Oana Clătici- medic primar dermatovenerologie -claticioana@gmail.com